Medicului Bogdan Iliescu, asistent universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” din Iasi si specialist neurochirurg la Spitalul Clinic de Urgenta „Prof dr Nicolae Oblu“ din Iasi, ii place in mod deosebit sa vorbeasca despre creier. Fie ca le explica studentilor, colegilor mai tineri sau jurnalistilor, dr. Iliescu are rabdare, lamureste pe oricine este interesat despre structura, functiile si erorile acestui „organ nobil“. Cercul Studentesc de Neurochirurgie si Saptamana creierului sunt doar doua dintre proiectele in care medicul si profesorul Bogdan Iliescu s-a implicat. Dar poate cea mai importanta discutie care poate fi purtata cu medicul neurochirurg este cea despre „relele“ pe care i le facem creierului, fara sa stim.
Domnule doctor, explicati-ne, pe scurt, structura creierului si principalele procese care se produc in interiorul acestui organ.
Pentru mine este uluitor ca un organ care se manifesta in atatea moduri, de la reglarea functiilor vitale, pana la filosofie si la procesarea muzicii din „Eroica“ lui Beethoven, este de fapt o multime de celule – neuronii – care, prin programare genetica si prin contactul cu lumea inconjuratoare, se „specializeaza“ pentru anumite procesari. Insa, in esenta, sunt doar foarte multi neuroni cu interconexiuni extrem de complexe. Principalul proces care se produce in creier este trasmiterea semnalelor electro-chimice intre acesti neuroni. Vreau sa fac o precizare foarte importanta: creierul nostru este activ in permanenta. Mai mult chiar, sunt dovezi stiintifice solide ca e mai activ in timpul somnului decat in restul timpului.
In medie, ce parti ale creierului folosim mai mult in viata de zi cu zi si de ce?
Cum omul este o specie care se bazeaza intr-o proportie covarsitoare pe informatia vizuala – adica pe vedere, coroborat cu numarul foarte mare de structuri implicate in perceperea si procesarea informatiei vizuale, as spune ca aceste parti sunt utilizate cu predilectie. Pe acelasi nivel se afla structurile care comanda si coordoneaza miscarea. In neurostiinte exista voci care spun ca motivul pentru care avem creierul este producerea miscarii. De la vorbire pana la deplasarea in spatiu si, de fapt, aproape orice activitate umana implica generarea de miscari.
Din experienta dumneavoastra, care sunt cele mai grave si mai frecvente boli ale creierului?
Cancerul creierului, numit glioblastom, in literatura de specialitate, care omoara in continuare cu cruzime, bolile psihice ori degenerative, precum schizofrenia, autismul, depresia, scleroza multipla sau Alzheimer. Boala Alzheimer este una dintre bolile creierului pe care le intelegem foarte putin, iar scleroza multipla omoara oamenii de tineri. Chiar si maladia Parkinson poate fi incadrata aici, pentru ca, desi neurochirurgia moderna reuseste sa o tina in frau foarte bine pentru foarte mult timp, cu stimulare prin electrozi, prin medicamente, este o boala care evolueaza.
Aceste boli, Alzheimer, de exemplu, pot fi prevenite? Exista un soi de ghid practic care sa ne invete cum sa ne mentinem creierul sanatos?
Este una dintre intrebarile la care toata lumea incearca sa raspunda in zilele noastre. Nu intelegem, inca, pe deplin ce inseamna Alzheimer, ce inseamna aproape oricare dintre bolile acestea la care am facut referire. Tocmai de aceea, nestiindu-le cauza si nestiind unde sa umblam, pe ce buton sa apasam, evident ca nu avem un tratament 100% eficient pentru ele. Dar e foarte adevarat, creierul este un organ care poate fi comparat cu muschiul, in sensul ca, daca il exersezi cat mai mult, este mai in forma si rezista mai bine la stresul vietii. De aceea, probabil cel mai bun sfat pe care poti sa-l dai cuiva este sa-si foloseasca in permanenta creierul. Tendinta, evident naturala, a oricarui organism viu este starea de repaus, „statul degeaba“, dar care pentru creier este catastrofal. Cu cat sta mai mult, cu atat „slabeste“ mai mult. Totusi, este important pentru creier sa dormi cat trebuie si sa fie un somn bun, un somn sanatos.
Este adevarata ipoteza conform careia cu cat inveti mai multe lucruri noi, in fiecare zi, cu atat te protejezi mai bine de boala Alzheimer?
Nu stie nimeni sa iti spuna daca vei avea sau nu aceasta boala, dar cel mai bun sfat, cred eu, este acesta: sa-ti folosesti cat mai mult creierul, sa inveti cat mai multe, pentru ca un creier care isi solicita mecanismele de interconexiune intre neuroni, le mentine vii, le face sa functioneze pe termen lung, nu le lasa sa fie „prinse de rugina“. Boala Alzheimer, pana la urma, e un soi de „rugina a creierului“.
Citeste mai departe aici.