Ecourile interviului privind adevăratele mesaje ale filmului „Frozen” au depăşit cu mult aşteptările noastre. Au fost şi dintre aceia cărora le-a fost greu să recunoască că aşa stau lucrurile, mai cu seamă pentru că-şi lăsaseră de multe ori copiii să se uite la acest film, dar cu mult mai mulţi au fost aceia care ne-au mulţumit şi ne-au încurajat, spunându-ne că au nevoie de o astfel de informaţie pentru a-şi putea proteja şi salva copiii. Iată-ne aşadar în faţa unui nou episod al interviului nostru, o abordare poate mai surprinzătoare decât cele de până acum.

– Domnule Virgiliu Gheorghe, ultimul interviu privind producția casei de filme Disney „Frozen” a stârnit din nou o mulţime de reacţii. Cum vi s-a părut că a fost receptat mesajul?

– Mult mai mulţi s-au dumirit privind nocivitatea mesajului, însă în privinţa gradului de elaborare şi de coerenţă în transmiterea – aş zice eu, genială – a unui anumit set de valori, mi s-a părut că filmul „Frozen” încă a rămas un mister pentru cei mai mulţi.

Din păcate, am constatat că există şi acei cititori care nu pot accepta adevărul. Unii nici nu au văzut filmul, poate doar secvenţe, deşi copiilor le-au îngăduit să-l vadă de multe ori. Alţii au văzut filmul, dar dublat în limba română, ceea ce înseamnă că nu au putut pătrunde multe dintre mesajele acestuia, căci traducerea filmului nu are în multe locuri absolut nimic în comun cu sensul original.

Pe urmă, să nu-şi imagineze cineva că o analiză hermeneutică a mesajelor poate fi făcută la o simplă vizionare. Naraţiunile vizuale sunt aproape imposibil de pătruns cu mintea discursivă analitică atunci când urmărim, pur şi simplu, acțiunea. Asta pentru că naraţiunea ne implică emoţional, ceea ce blochează, pe anumite căi neuronale, procesarea informaţiei în cortexul prefrontal, deci analizarea logică a informaţiei. Și asta mai cu seamă când acţiunea, desfășurată pe mai multe planuri, se succede cu viteză. Pentru a putea analiza mesajul din „Frozen”, am fost nevoit să studiez și textele cântecelor, să analizez anumite secvenţe cadru cu cadru, pentru a înţelege mai bine logica succesiunii lor. Deci dacă doreşte cineva să vadă de este sau nu adevărat mesajul din „Frozen”, cred că va trebui să facă un efort similar.

În plus, „Frozen” este o culme a creaţiei Disney, în sensul coerenţei şi programului ideologic pe care îl lansează. Din primele scene şi până în ultimul cadru al filmelor „Frozen”, naraţiunea se constituie în jurul ideii de promovare a comportamentului homosexual pe de o parte, și de revoltă în fața lui Dumnezeu pe de altă parte. Filmul celebrează inaugurarea unei noi ere a „porţilor inimilor deschise” faţă de orice seducţie de natură sexuală sau magică.

Gradul de elaborare al mesajului din „Frozen”, coerenţa programului ideologic care ne este transmis prin acest film rezultă chiar din primele secvențe ale filmului, pe care mai nimeni nu le ia în seamă. Acolo veţi vedea că tăietorii de gheaţă vorbesc despre „spargerea inimii de gheaţă”, „lovind pentru dragoste, lovind pentru frică”. Acţiunea lor este dură, dar şi atentă, ca un fel de operaţie chirurgicală. Mai vorbesc despre „magia gheţii” şi despre puterea ei, despre faptul că „nu poate fi controlată”.

Ce vrea să spună cântecul? În primul rând, trebuie să observăm că tăietorii de gheaţă (cu excepția lui Kristoff și a lui Sven) nu sunt personaje din film. Ei anticipează doar mesajul filmului. Prin ei se exprimă chiar realizatorii filmului şi cei pe care aceştia îi reprezintă.

Așadar, ce urmăreşte filmul? În primul rând, cântecul vorbește despre „spargerea inimilor de gheaţă”, și asta în numele liberalizării iubirii. În primul rând, îi încurajează pe cei atinşi de seducţia homosexualităţii să experimenteze fără nici o reţinere acest comportament sexual. Pentru asta, acest preambul al filmului are ca şi refren deja celebrul „Let it Go”, în traducere „Dă-i drumul, eliberează-te”. De asemenea, inimile de gheaţă care trebuie „operate” sunt inimile noastre, ale celor ce nu primim homosexualitatea ca fiind normală şi nu putem accepta deschiderea „iubitoare” şi „înţelegătoare” a inimii faţă de comportamentul homosexual.

În plus, frica pe care o aduc în discuţie tăietorii de gheaţă este frica ce-i stăpâneşte pe homosexuali în a-şi manifesta înclinările, dar şi frica pe care permanent homosexualii o acuză la heterosexuali, desemnată de cuvântul homofobie. Deci tăietorii de gheaţă anunţă un război, o luptă împotriva celor care nu acceptă homosexualitatea, dar şi pentru „eliberarea” celor seduşi de duhul homosexualităţii de sub „opresiunea” eticii societăţii tradiţionale.

Citeste mai departe aici.