Efectele „revoluției sexuale” din America de Nord și Europa Occidentală, care a fost „exportată” în țările foste comuniste după 1989, a fost anticipat încă din anii 30 ai secolului trecut în literatura ce promova revoluţia sexuală ca unul dintre principalele mijloace de distrugerea a familiei şi control al populaţiei.
Primul dintre aceşti autori, Wilhelm Reich (psihanalist austriac Freud-ian), subliniază în cele două cărţi principale ale sale, Sexual Revolution și Sex Pol, faptul că familia va putea fi distrusă numai în condiţiile în care va fi liberalizată sexualitatea și eliminată abstinenţa înainte de căsătorie – acestea fiind și obiectivele educaţiei sexuale astăzi, prin stimularea ideaţiei sexuale, mai ales a celei privind relaţiile sexuale.
De atunci el prezenta în cărţile sale statistici care demonstrau că:
„The earlier these people, on the average, established a sexual relationship, the less faithful were they in marriage, the more did they tend to occasional extramarital relationships… Those who established a sex life at an early age had an irregular sex life later on… Early sexual intercourse makes people incapable of marriage.. in the sense of one partner for life.” [1] [2]
Ideile privind revoluţionarea relaţiilor sociale şi controlul persoanei şi al populaţiei prin revoluţia şi liberalizarea sexuală au fost dezvoltate în direcţia teoretică de către W. Reich; dar, de fapt, aceste idei sau metode au fost dintru început aplicate de marxiştii care au pus stăpânire pe Rusia începând cu 1919. Semnificativ pentru noi este faptul că numai în zece ani, până prin 1928, aceste măsuri reuşiseră să răspândească haosul social, abandonul parental, creşterea delincvenţei juvenile şi a criminalităţii care scăpase de sub control. Nenumăraţi copii au ajuns în stradă părăsiţi, întrucât părinţii lor au ales să-şi facă alte familii sau pur şi simplu să caute plăcerea sexuală lipsită de îngrădirile unor responsabilităţi, după cum se constată astăzi ca efect al pornografiei. În faţa acestei situaţii, noii conducători ai Statului Sovietic revin asupra politicii morale de liberalizare sexuală, reîncepând să promoveze familia. Era însă destul de târziu, căci efectele a numai zece ani de dezastru moral s-au întins pe câteva decenii. (a se vedea, pentru confirmare, fragmentul redat mai jos din memoriile dizidentului sovietic A.R. Trușnovici).
Semnificativă este reacţia lui Reich în faţa schimbării de macaz a politicii morale bolşevice. El îi apostrofează pe bolşevici, încercând să-i facă să înţeleagă faptul că revoluţia sexuală nu este decât în favoarea lor, în sensul că haosul social la care conduce liberalizarea sexuală este în fond adevăratul obiectiv al revoluţiei sexuale, căci creând haos în vieţile oamenilor te asiguri de faptul că aceştia nu vor mai reacţiona la nici un fel de măsuri care vor fi luate de cei care îi stăpânesc [3].
Revenind la ceea ce se petrece astăzi, sexualizarea copiilor, liberalizarea pornografiei, accesul neîngrădit al copiilor la aceasta, mai ales acolo unde părinţii nu-i pot supraveghea, pun în mare pericol viitorul ţării. Aceşti copii sau adolescenţi ai noilor generaţii cu greu îşi vor mai putea întemeia o familie sau vor divorţa foarte repede, după cum anticipa Reich în prima jumătate a secolului al XX-lea şi după cum deja constatăm astăzi în Occident. Nici o valoare morală, socială sau naţională nu mai are nici o relevanţă pentru dependentul de pornografie şi de sex.
Revoluţia sexuală promovată prin mass-media şi organizaţiile non-guvernamentale de tipul „Accept”, SECS (Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală) sau Fundația pentru o Societate Deschisă și prin programe de tipul „Sexul vs. barza” nu face altceva decât să contribuie la distrugerea familiei şi a individului, la disoluţia instituţiilor întemeiate pe competenţe şi valori, la disoluţia statului român în ansamblu. De fapt, invazia de erotism şi pornografie este unul din capitolele planului care conduce la o distrugere a poporului român fără precedent în istorie.
Citeşte mai departe AICI.