„Concursul Eurovision din acest an (2014)a fost câștigat de Conchita Wurst din Austria,cu piesa Ridică-te ca o pasăre Phoenix. Tot în acest an (în aprilie) s-au împlinit 40 de ani de la câștigarea aceluiași concurs de cătreformația suedeză ABBA, cu cântecul Waterloo. E foarte instructiv să comparați.
Cultura populară este efemeră, capricioasă, plină de rateuri și rebuturi, dar în ultimă instanță reflectă fidel gusturile omului de rând și, prin cumulare, estetica, sensibilitățile și valorile la modă într-o cultură sau civilizație la un moment dat.
Cultura populară este superficială și perisabilă, ca un pat de sedimente care se acumulează pe fundul unui râu. Mișcarea curenților și mici vietăți rămân impregnate în stratele care se succed în timp. La fel ca bazinul unui râu și patul de sedimente al culturii populare poate fi secționat în adâncime, pentru deslușirea felului în care s-a ajuns la estetica și gusturile din prezent.
Dacă în primul caz aveți nevoie de cunoștințe specializate pentru a descifra istoria geologică, în al doilea vă puteți descurca doar cu memorie și bun simț. Așadar luați ABBA din urmă cu 40 de ani și comparați cu Wurst-ul actual. Observați diferența și nu ezitați să vă întrebați cum de a ajuns cultura populară europeană să glorifice urâtul abisal ambalat în sclipici, să sancționeze drept valoare mediocritatea atent calculată în avans, să valideze ca normal și mai mult, ca dezirabil, kitsch-ul și grotescul.
Sigur că orice secțiune completă trebuie să cuprindă și anul 1971, când David Bowie a șocat prin exhibiționism androgin.Dar între Bowie și Wurst sunt câteva diferențe majore
Bowie știe muzică, pe când Wurst este un cârnat muzical compus dintr-o tocătură de clișee care întorc stomacul pe dos, prin plictis și falsitate. Bowie a avut o viziune artistică; persoana de scenă a fost controversată, șocantă, dar a fost gândită în cadrul unui ansamblu liric, muzical și de mesaj coerent. Wurst este un kitsch repulsiv.
Bowie este un simplu rock’n’roller, ceea ce înseamnă că, la un nivel primar de creație economică, face parte din grupul antreprenorilor muzicali. A proiectat și construit singur un produs, l-a lansat, l-a perfecționat, și-a asumat toate riscurile aferente și s-a aflat în constantă competiție cu nenumărați alți creatori din industria muzicii pop-rock. Piața, adică publicul meloman, a decis care este valoarea lui Bowie. Pe de altă parte, Wurst a devenit o celebritate datorită unui concurs de stat. Nu datorită viziunii sau talentului recunoscute și apreciate de publicul consumator, ci datorită vizibilității asigurată gratuit de o instituție de stat a muzicii ușoare și a imperativelor ideologice care o dirijează.
Cultura populară de stat produce cârnați în rochie de gală și îi premiază la concursuri europene de muzică și divertisment. Cultura populară în care statul nu se amestecă produce un David Bowie, cu zero cheltuieli bugetare. Pentru el, nu dați niciun sfanț, dacă nu vreți. Wurst-ul însă e un bun european, al nostru tuturor. Să ne mândrim cu el, doar i-am finanțat participarea și succesul.
Reflectă Wurst gusturile dumneavoastră? Probabil că nu… și atunci devine evident că nu putem vorbi despre “cultură populară de stat. Numai despre cultură de stat. Nefirească, uneori oribilă și invariabil produsă cu mare tam-tam pe banii dumneavoastră, în numele dumneavoastră, dar împotriva dumneavoastră.
David Bowie – Life On Mars 1971
ABBA – Waterloo 1974
Conchita Wurst – Rise Like a Phoenix 2014
Da, Wurst inseamna carnat in limba germana, dar mai inseamna si indiferenta. Conchita vrea sa iti transmite urmatorul mesaj: „es ist mir Wurst was ihr von mir denkt!”
Adica: mi se rupe de parerea voastra despre mine!
Daca reusesti sa treci de impulsurile emotionale unui cetatean din evul mediu, vei putea vedea ceva mai mult decat pura scarba in spatele unui numar reusit de travestie…
Cred ca in evul mediu barbatii erau mult mai barbati si nu asa emotionali ca acum. Mie imi face pur si simplu scarba. Atat. Si nu baietasul asta confuz care este o papusa manipulata ci de cei care cad ca prostii la picioarele lui sau la ceea ce el simbolizeaza.
Cand – DA acum 50 de ani – lua o scaltoaca de la tacsu si isi venea in fire si isi dadea seama imediat ce e.
Am putea – pe aceasi logica defecta – sa vedem reusita intr-un act de masochism real, sa vedem superbitatea intr-un minunat act de tortura dusa la crima si prin asta sa aratam ce intelectuali spilcuiti, cultivati si fini suntem.
Este un spectacol jegos realizat cu scopuri ‘politice’ de a impune o conduita, care acum se face subtil nu cu bata ca la comunisti, dar oamenii care o face gandesc la fel sau chiar mai periculos ca si comunistii. Pe dincolo au inceput sa te aresteaze pentru nimic sub pretextul de ‘hate speech’ (impotriva oranduirii socialistea era la comunisti).
Se pare ca nu ai priceput ce inseamna un impuls emotional de cetatean din evul mediu…:)) Eu ma refeream la agresivitatea verbala a autorului articolului.
Barbata aceasta Conchita „mi se rupe” este mai evoluata din punct de vedere emotional, decat multi militanti ortodoxi, care ar ardeo pe rug, daca ar putea si ar fi legitim… :))
Hahaha. Dl. Hary, este un discurs sablonard. Hahaha. Ortodocsii nu au ars pe nima, ci catolicii. Hahahaha.
Domnule pierdut in modernitate, am impresia ca nu intelegeti sa interpretati o propozitie simpla. Eu nu am zis ca ortodoxii au ars pe cineva pe rug, am zis doar ca ar faceo daca ar putea si ar fi legitim.
Din ce am aflat – cei care au facut putina istorie, pe care nu o gasesti sub o masa plina de bere – este ca atunci cand puteau sa o faca nu si-au creat instrumentele, dogma si armata pentru a o face legala. Astia care au facut-o conform tuturos izvoarelor din istorie au fost doar criminalii catolici.
„cei care au facut putina istorie, pe care nu o gasesti sub o masa plina de bere”
Interesant ca spuneti asta. Eu am studiat istorie antica si arheologie la Regensburg/Germania, si am facut cateva semestre istoria religiilor. Intamplarea face sa fiu si berar. Adica sa produc bere nefltrata si nepasteurizata.
:)))
Ma bucur ca mai se face cate un comentariu pe site, dar puneti atata acid ca mi frica ca topiti siteul 🙂
Tonul din articol face muzica in comentarii…:))