Orașul a moștenit un amplu patrimoniu de monumente istorice, peste 14.000 de clădiri în cele șase cartiere vechi: Iosefin, Elisabetin, Fabric, Fratelia, Mehala și Freidorf. De fapt întregul ansamblu de clădiri din centrul Timișoarei și cele din cartierele Iosefin și Fabric sunt considerate monumente istorice. Acesta este rezultatul unei tradiţii îndelungate de planificare urbanistică modernă,
Zece copii români din întreaga lume recită „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”
La initiativa FADERE, Federația asociațiilor de români din Europa, mai mulți români din diaspora și-au invațat copiii poezii scrise de poetul Mihai Eminescu. Zece copii s-au filmat și au trimis federației filmulețul cu versurile poeziei: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. Citeste mai departe aici.
Gest SUPERB! Un grup de tineri au oferit O MASĂ caldă pentru 300 de persoane din Bucureşti
Autorul: Mihai Șomănescu Într-un moment de intoleranţă şi agresivitate faţă de cei consideraţi o „povară” pentru societate, membrii unei asociaţii româneşti dau dovadă omenie şi solidaritate creştinească. Asociaţia NeamUnit, cunoscută pentru declanşarea campaniei de boicot a producătorilor străini de lactate din România, a reuşit să ofere o masă caldă, gătită chiar de către membrii organizaţiei,
Evenimente dedicate poetului Mihai Eminescu
Data de 15 ianuarie va fi marcată şi în Timişoara prin numeroase evenimente culturale dedicate marelui poet român Mihai Eminescu. În cadrul proiectului Timişoara – Capitală Culturală Europeană, Academia Română, filiala Timişoara, organizează în aula academiei, începând cu ora 11:00, Ziua Culturii Naţionale. Cuvântul de deschidere va fi rostit de către academicianul Ion Păun Otiman,
Așa român de paradă mi-e rușine să fiu!
by Miruna Lepuș În loc de o prezentare a lui Mihai Eminescu, am cules mai jos câteva fragmente din articolele în care apar foarte sintetizat puse în evidenţă marile direcţii din gândirea sa, cu intenţia de a sublinia actualitatea situaţiilor descrise, stilul literar seducător, forţa verbului: „Iubesc acest popor bun, blând, omenos, pe spatele căruia
Boia şi Liiceanu DESFIINŢAŢI: Aceşti intelectuali sunt PLĂTIŢI să promoveze un curent antinaţional
Unul dintre cei mai apreciaţi istorici români, el conducând pentru mulţi ani Arhivele Naționale şi Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Romane, Ioan Scurtu este prorector al Universitatii „Spiru Haret”, profesor la Facultatea de Istorie de la Universitate şi la Facultatea de Arhivistică şi director general adjunct al Institutului Revoluţiei Române. Într-un interviu acordat
O echipă de tineri români vrea să ecranizeze EXPERIMENTUL PITEŞTI
Mai mulţi tineri români şi-au propus să realizeze filmul „Herman” – care prezintă povestea uneia dintre cele mai dure închisori din perioada comunistă, cea de la Piteşti, unde s-a pus accent pe „reeducarea prin tortură”, – şi au început o campanie de strângere de fonduri pentru producţia peliculei, potrivit Mediafax. Inspirat din viaţa celui mai
Știați că statuia lui Iisus din Rio are ceva românesc? Chipul acestuia e făcut de un sculptor român
Chipul statuii Mântuitorului din Rio de Janeiro (Brazilia) a fost sculptat de gălăţeanul Gheorghe Leonida, renumit în Europa pentru expresivitatea lucrărilor pe care le realiza. La crearea celui mai mare simbol al creştinismului din lume, statuia lui Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro, a contribuit şi tehnica desăvârşită a sculptorului român Gheorghe Leonida (1893-1942). Deşi
18 decembrie 1989. Operaţiunea Trandafirul. Mărturii din morga de la Timişoara: „Erau morţi peste tot pe coridorul întunecat“
Alexandra Enache, directorul Institutului de Medicină Legală din Timişoara, a fost medic rezident la Morga Spitalului Judeţean în 1989. Secvenţele de coşmar ale acelor timpuri o urmăresc şi acum. După ce cadrele Ministerului Apărării Naţionale şi ale trupelor de la Securitate şi de la Ministerul de Interne au deschis focul asupra mulţimii, pe 17 decembrie
Revoluţia la Timişoara, pe scurt
Anul 1989 a dus la căderea sistemului totalitar comunist în întreaga Europă. Spre sfârşitul anului, îndeosebi în vestul României, populaţia aflase, de la posturile de televiziune străine (maghiare şi iugoslave) şi prin intermediul emisiunilor în limba română de la Radio Europa Liberă şi Vocea Americii, de schimbările din Europa. Aşa a fost posibil ca un