Autor: Razvan Miulescu

Grecii antici credeau că adormim atunci când creierul nostru se umple de sânge şi ne trezim atunci când acest sânge este eliminat, iar filozofii din secolul al XIX-lea susţineau că somnul apare atunci când mintea este golită de gânduri.
Chiar şi acum somnul rămâne unul din marile mistere ale medicinei, pentru că, deşi îl înţelegem mai bine, avem încă multe întrebări la care nu putem răspunde.
Dar nu există persoană (sau animal) care să nu doarmă! Desigur, unii dorm mai mult, alţii mai puţin.
Există persoane cărora le ajung cinci, şase ore de somn pe noapte, altele în schimb dacă nu dorm cel puţin opt ore nu sunt în stare de nimic a două zi.
Cine nu doarme, moare încet. Cine doarme extrem de puţin riscă să aibă probleme de sănătate.
Stim cu toții că o medie de şapte, opt ore de somn pe noapte este rezonabilă, iar cine doarme bine se trezește cu bateriile încărcate și cu poftă de viață.
Aceasta înseamnă că aproximativ o treime din viață este destinată somnului.
Calitatea somnul influențează activitățile cotidiene, relațiile cu cei din jur, emoțiile, memoria, sănătatea fizică şi psihică, în general.

Ce face creierul nostru în timpul somnului?

În mod cert, nu doarme, continuă să fie activ şi este implicat într-o mulțime de activități.

Iată câteva:

1. Ajută la eliminarea toxinelor
Creierul are un rol de ”gunoier”.
Poate este mult spus, dar studiile recente au adus dovezi potrivit cărora creierul se ocupă de eliminarea toxinelor.
Cercetătorii au descoperit că în faza de somn, creierul ”lichidează” celulele deteriorate, potenţial responsabile de afecţiuni degenerative precum Alzheimer și Parkinson.
Cine are probleme cu somnul pe durate de timp îndelungate acumulează mai multe “gunoaie” în creier; acestea se pot depune şi pot genera o grămadă de probleme de sănătate, mai mult sau mai puţin grave.

2. Arhivează informațiile primite
O teorie ştiinţifică susţine faptul că în timpul somnului se întăresc legăturile dintre diverse regiuni din creier, urmarea fiind o memorie mai bună şi întipărirea amintirilor.
Creierul are abilitatea de a stoca informațiile în spațiul dedicat memoriei pe termen mediu și lung.
Acest lucru se întâmplă în faza de REM, (rapid eye movement), când este activ și visăm.
Amintirile pe termen scurt devin amintiri pe termen lung.
Acest proces se dovedește util în reținerea unor activități desfășurate în viața de zi cu zi (mers pe bicicletă, pași de dans, înot etc.), care devin automatisme.

Citeste mai departe aici.