Am aflat!

Am aflat!

Nu întotdeauna am ales bine, nu întotdeauna am fost liber să aleg. Am încurcat drumurile, căile, cărările. M-am uitat, am văzut şi am priceput. Dar drumu-i lung şi împlinirea-i departe. Ca să mă pot aduna, a trebuit întâi să mă risipesc. Acum ştiu cine sunt. (Grigore Leşe)
"Fără Hristos viaţa fiecăruia dintre noi e o crimă perfectă"
Timişoara –Capitală Culturală Europeană: Cele mai multe monumente istorice din România se află în capitala Banatului

Timişoara –Capitală Culturală Europeană: Cele mai multe monumente istorice din România se află în capitala Banatului

Orașul a moștenit un amplu patrimoniu de monumente istorice, peste 14.000 de clădiri în cele șase cartiere vechi: Iosefin, Elisabetin, Fabric, Fratelia, Mehala și Freidorf. De fapt întregul ansamblu de clădiri din centrul Timișoarei și cele din cartierele Iosefin și Fabric sunt considerate monumente istorice.

Acesta este rezultatul unei tradiţii îndelungate de planificare urbanistică modernă, începută încă din secolul al XVIII-lea, o dată cu venirea austriecilor. Centrul orașului, amplasat în vechea Cetate, a fost remodelat, cu pieţe și străzi drepte. Construcţiile erau bine aliniate, iar clădirile de la colţurile străzilor trebuiau să aibă elemente arhitecturale în plus. Predominant a fost stilul baroc de influenţă vieneză, care a adus Timișoarei numele de „Mica Vienă” –scrie timişoara2021.ro, citând Wikipedia.ro, în cadrul campaniei pentru titlul Timişoara –Capitală Culturală Europeană 2021.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, structura urbanistică a Timișoarei a suferit un proces amplu de modernizare. Fostele bastioane și spaţiile militare au fost demolate și înlocuite cu bulevarde și cartiere noi. În 1904, Primăria a înfiinţat postul de arhitect-șef și l-a atribuit tânărului arhitect László Székely. Acesta a adus o contribuţie decisivă la remodelarea zonei centrale și la introducerea stilului Art Nouveau, secession și eclectic în peisajul urbanistic al orașului. Stau mărturie palatele din Piaţa Victoriei, Baia Publică Neptun sau Casa Brück din Piaţa Unirii. Tot datorită lui s-a conturat și arhitectura industrială, Abatorul comunal sau Uzina de apă fiind numai câteva exemple.

Cartierele Fabric și Iosefin păstrează intactă amprenta diversităţii etniilor și meșteșugarilor care le-au construit. Se păstrează influenţa germană, maghiară și sârbă. Clădirile nu depășesc două etaje, sunt viu colorate și foarte bogat ornate. În cartiere precum Mehala, Iosefin sau Freidorf, se păstrează trăsăturile tipice ale satelor tradiţionale de șvabi bănăţeni: case mari cu front stradal, frumos ornate și cu spaţii verzi în faţa caselor.

Citeste mai departe aici.



Comentarii prin Facebook

Nici un mesaj.

Scrie un mesaj

Facebook