Am aflat!

Am aflat!

Nu întotdeauna am ales bine, nu întotdeauna am fost liber să aleg. Am încurcat drumurile, căile, cărările. M-am uitat, am văzut şi am priceput. Dar drumu-i lung şi împlinirea-i departe. Ca să mă pot aduna, a trebuit întâi să mă risipesc. Acum ştiu cine sunt. (Grigore Leşe)
"Fără Hristos viaţa fiecăruia dintre noi e o crimă perfectă"
Studierea unei limbi straine sau „gimnastica minţii“

Studierea unei limbi straine sau „gimnastica minţii“

Pe 21 februarie s-a sarbatorit Ziua Internationala a Limbii Materne, desi ziua a trecut, probabil, ca una oarecare pentru multi dintre noi. Initiativa acestei sarbatori a venit din partea UNESCO, in anul 1999, din dorinta de a promova diversitatea lingvistica si culturala, precum si multilingvismul, esentiale in lumea globalizata in care traim pentru a creste coeziunea intre societati.

Astazi, exista peste 7000 de limbi materne si un numar din ce in ce mai mare de tari in care doua limbi materne exista in paralel, fiind indispensabile in viata de zi cu zi. Aceasta sarbatoare este un prilej important de a ne aminti de ce este important sa invatam o limba straina, pe langa limba materna, si mai ales cum ne poate ajuta ea. Din articolul publicat pe site-ul Oxford University Press, am aflat si niste argumente care tin mai degraba de zona medicala si care imi sustin foarte bine ideea. Le voi impartasi aici cu voi. Studii in domeniu au demonstrat beneficiile cunoasterii unei limbi straine pentru activitatea creierului, pe langa o memorie mai buna, o limba straina poate ajuta sau intarzia aparitia unor boli neurologice cum sunt dementa si Alzheimer-ul chiar cu 4 sau 5 ani.

Bilingvismul (cunoasterea si folosirea curenta a doua limbi de catre o persoana), chiar si atunci cand este dobanit la o varsta adulta, poate avea numeroase efecte pozitive asupra creierului. Elevii care vorbesc mai multe limbi straine au inregistrat performante mai bune la matematica si literatura, sunt mai capabili sa se concentreze pe informatiile vitale si sa le ignore pe cele mai putin importante. Acest lucru s-ar putea datora si faptului ca atunci cand ne concentram pe doua seturi de reguli gramaticale diferite, facand mereu trecerea de la una la alte, creierul nostru este provocat sa munceasca mai mult. Datorita acestui lucru, elevii care stiu doua limbi devin mai analitici si sunt mai buni in rezolvarea problemelor. Memorand reguli gramaticale si lexic, tinerii isi antreneaza astfel muschii cognitivi, fapt ce ii determina sa fie mai buni la a memora liste si secvente.

Citeste mai departe aici.



Comentarii prin Facebook

Nici un mesaj.

Scrie un mesaj

Facebook