Am aflat!

Am aflat!

Nu întotdeauna am ales bine, nu întotdeauna am fost liber să aleg. Am încurcat drumurile, căile, cărările. M-am uitat, am văzut şi am priceput. Dar drumu-i lung şi împlinirea-i departe. Ca să mă pot aduna, a trebuit întâi să mă risipesc. Acum ştiu cine sunt. (Grigore Leşe)
"Fără Hristos viaţa fiecăruia dintre noi e o crimă perfectă"
McDonalizarea societății

McDonalizarea societății

de Renata Rus

„Mcdonaldizarea societăţii”, scrisă de George Ritzer, este o critică a tendinţelor tot mai puternice în lumea contemporană. Acest concept de mcdonaldizare aparţine, de fapt, sociologului german Max Weber, dar George Ritzer continuă și, bineînțeles, actualizează principiile acestuia.

În această carte se vorbeşte despre eficienţă, calculabilitate, previzibilitate și control, termeni care definesc sistemele actuale.

Sistemele mcdonaldizate sunt într-o permanentă multiplicare și dezvoltare, chiar au tendinţa de a invada societatea, cele mai bune exemple fiind: Burger King, KFC, SpringTime etc. Acestea au preluat reţeta McDonald’s utilizând tehnologii nonumane, dar în acest fel reuşesc să mulţumească un număr mare de consumatori, fiind o metodă mult mai eficientă, rapidă şi previzibilă.

În această carte nu se discută exclusiv despre domeniul alimentaţiei, ci şi despre producţia de bunuri şi servicii, comunicare, sănătate, etc.

Raţionalitatea este un factor care defineşte mcdonaldizarea, referindu-se la faptul că alegerile oamenilor din ziua de azi sunt oarecum influenţate de regulile impuse de unele instituţii sau ale autorităţilor. Nu se poate construi o casă decat după standardele impuse, trebuie folosite anumite ustensile si materiale pentru a fi construite eficient. Un alt factor important care influenţează deciziile luate este banca, intervin asigurările obligatorii pe locuinţe, totul este mult mai simplu cu ajutorul cardurilor şi a tehnologiilor care au eficientizat operaţiunile de plată.

Omul modern este din ce în ce mai puţin obişnuit să muncească, fiindu-i uşurată existenţa prin apariţia tehnicilor nonumane de producţie, transformând munca în „activităţi de rutină, simple, automate, pe care oricine le poate învăţa”. Azi, tehnologia avansată permite producţie mare într-un timp foarte scurt.

Dimensiunile mcdonaldizării şi-au pus amprenta pe omul modern. Eficienţa se referă la procesul de preparare şi servire, un exemplu bun fiind sistemul drive-in, care permite conducătorilor auto să ia masa în drum spre locul de muncă. Calculabilitatea permite determinarea eficienţei, punându-se accent pe aspectele cantitative ale produselor, fiecare activitate fiind măsurată, iar mediocritatea compensată de porţiile mari sau aromele tari: „în cel mai bun caz, clienţii pot aştepta de la restaurantele fast-food o mâncare modestă cu un gust puternic; de aici cartofii prăjiţi dulci şi săraţi, sosurile bine asezonate, shake-urile cu zaharină”. Previzibilitatea este o alta dimensiune importantă a mcdonaldizării, aceasta constând în standardizarea meniurilor, ingredientelor şi a proceselor. Controlul exercitat asupra clientelei, dar şi a angajaţilor, care „trec printr-un sistem de bandă rulantă, plimbându-i prin restaurant în modul dorit de conducere. Clienţii ştiu că trebuie să se alinieze la coadă, să meargă la ghişeu, să comande, să plătească, să-şi ducă mâncarea la o masă liberă, să mănânce, să strângă resturile, să le ducă la pubelă, să plătească”.

Cea mai importantă componentă a mcdonaldizării este tehnologia nonumană. Astfel, mâncărurile pot fi gătite la temperaturi constante, într-un timp scurt, tehnicile de congelare şi cuptoarele cu microunde permit păstrarea şi pregătirea semipreparatelor.

În domeniul învăţământului apar testele grilă care permit evaluarea mult mai rapidă şi eficientă a studenţilor. De asemenea, devine importantă cantitatea şi nu calitatea, “accentul este pus pe câţi studenţi – sau produse – pot fi trecuți prin sistem şi ce calificative obţin, nu pe ce au învăţat”. În politică şi mass-media, tehnica sondajului de opinie şi a calculării ratingului au dus la aceeaşi predominanţă a factorului cantitativ.

Computerul a mcdonaldizat comunicarea, conversaţiile fiind standardizate, controlate și încadrate în anumite tipare previzibile. Dispare intimitatea, nimic nu mai e secret.

Max Weber susţine ca excesul de raţionalitate duce la dezumanizare, ceea ce se şi întamplă în lumea contemporană. Astfel, dispare “magia” din vieţile noastre, visele şi alte lucruri care ne fac viaţa mult mai frumoasă, de poveste. De asemenea, susţine că mcdonaldizarea a distrus diversitatea culinară, a “eclipsat” mâncarea tradiţională.

În viziunea lui Steinbeck, dezumanizarea începe în momentul în care noi, oamenii, ne îndepărtăm de natură: „omul stătea în scaunul său de fier şi era mândru de dârele drepte pe care nu le voise, de tractorul care nu era al lui, mândru de forţa pe care nu putea să o stăpânească. Când grânele au crescut şi au fost secerate, niciun om n-a sfărâmat în palmă un bulgăre fierbinte, lăsând ţărâna să se cearnă printre degete. Nicio fiinţă omenească n-a atins sămânţa şi n-a privit cu sufletul la gură creşterea grânelor”.

La fel se întâmplă şi în cazul animalelor care nu văd lumina soarelui. În domeniul sănătăţii, problemele de fertilitate, de sarcină si genetice sunt controlate, tehnica permiţând femeilor să aibă copii la orice vârstă.

Afirmaţia care mi-a atras atenţia cel mai mult este aceea că mcdonaldizarea pare „a încerca să înlocuiască legile naturii cu un regim complet raţionalizat, construind o lume eficientă, previzibilă şi controlabilă din toate punctele de vedere”. Sunt total de acord cu această afirmaţie, deoarece în timpurile noastre orice fenomen se poate controla şi modifica. Din păcate, există şi lucruri imposibil de controlat, cum ar fi cancerul, coşmarul civilizaţiei noastre.

Citeste mai departe aici.



Comentarii prin Facebook

Nici un mesaj.

Scrie un mesaj

Facebook