Am aflat!

Am aflat!

Nu întotdeauna am ales bine, nu întotdeauna am fost liber să aleg. Am încurcat drumurile, căile, cărările. M-am uitat, am văzut şi am priceput. Dar drumu-i lung şi împlinirea-i departe. Ca să mă pot aduna, a trebuit întâi să mă risipesc. Acum ştiu cine sunt. (Grigore Leşe)
"Fără Hristos viaţa fiecăruia dintre noi e o crimă perfectă"
5 mituri ale concubinajului

5 mituri ale concubinajului

Mitul nr. 1 Dacă trăim împreună asta ne va arăta dacă ne potrivim unul cu altul

Deloc. Este cum ai compara mere cu pere. Doar pentru că unul are un gust bun sau rău, nu înseamnă că altele vor avea acelaşi gust. Căsătoria este o propunere total diferită decât trăirea împreună. Căsătoria este clădită pe făgăduinţa în faţa lui Dumnezeu de a rămâne fidel unul altuia. Concubinajul nu implică o asemenea făgăduinţă. Poţi să ratezi concubinajul cu cineva cu care ai fi reuşit în căsătorie. Totul depinde de felul în care oamenii se raportează la Dumnezeu pentru ajutor şi iubire. A propos, rata divorţurilor cuplurilor care au trăit împreună înainte de căsătorie este mai mare decât a celor care nu.

Dacă partenerul tău nu doreşte un angajament pentru întreaga viaţă, nu te înşela să gândeşti că va dori acesta angajament mai târziu. Căsătoria este o făgăduinţă de a sta împreună. Concubinajul pentru multe cupluri durează aproximativ 18 luni, mai mult sau mai puţin. La sfârşitul acestui an şi jumătate, nu vei avea nicio idee dacă tu şi partenerul tău va fi făcut acest pas dacă ar fi fost legat de angajamentul pentru întreaga viaţă. Nu vei şti asta niciodată. Încercarea iubirii adevărate se duce de râpă dacă unul dintre voi va decide să facă acest pas.

Concubinajul pregăteşte oamenii să găsească raţiuni pentru a nu se căsători. Căsătoria, pe de altă parte, este bazată pe dragoste necondiţionată şi pe angajament pe întreaga viaţă. Nu există un examen pentru căsătorie aşa cum este înaintea concubinajului. Toţi suntem imperfecţi şi tentaţi să cădem în timpul acestui examen. Vorbim despre dragostea condiţionată. „Te iubesc” acum, sau „te voi iubi în curând dacă vei dovedi că eşti vrednic”.

Mitul nr. 2 Concubinajul ne va arăta dacă suntem compatibili sexual

Nu, nu vă va arăta. Asta ar fi adevărat dacă aţi fi animale, să spunem câini. Sunteţi fiinţe umane. Aveţi amândoi suflet. Sexul între câini este doar fizic. Sexualitatea între oameni este fizică, emoţională şi spirituală. Dumnezeu ne-a făcut în aşa fel încât sexul înafara căsătoriei nu va produce niciodată o „împlinire spirituală”. De aceea concubinajul te lasă gol după ce a trecut plăcerea fizică. Fără o unire spirituală prin Hristos, compatibilitatea sexuală este măsurată într-un mod superficial.

Dacă nu sunteţi căsătoriţi şi nu aţi fost împreună, nu ştiţi ce pierdeţi. Este darul total: trup, suflet şi spirit. Nu e de mirare că oamenii fără o astfel de unire sunt atraşi deseori să continue experimentarea sexuală, pentru a-şi satisface foamea pentru o unire spirituală. Foamea poate fi potolită, însă doar în căsătorie, şi numai dacă amândoi soţii sunt credincioşi în Hristos.

Mitul nr. 3 Suntem la fel de angajaţi unul în faţa altuia ca şi un cuplu căsătorit

Nu sunteţi deloc. Niciunul dintre voi nu este total angajat. Amândoi aşteptaţi să plasaţi pariurile. „Amîndoi încercaţi cauciucul”. „Angajamentul” vostru este condiţional. Nu sunteţi „la bine şi la greu”. În loc de asta, „o să vedem ce se întîmplă”. Oricine în această situaţie simte o presiune de a fi performant. Eşti într-un fel de cursă de încercare în faţa partenerului. Şi asta nu e liniştitor.

Adânc, tu ştii în inima ta că mariajul este mult mai mult decât o bucată de hârtie. Este o promisiune în faţa lui Dumnezeu să iubeşti şi să îngrijeşti fiinţa iubită până la sfârşitul vieţii. Oamenii care sunt în concubinaj fac şi ei o promisiune: „Promit să fac tot ce pot, să am grijă de tine foarte mult, şi să văd dacă meriţi. Dacă nu merge, ei bine. Nu e ca şi cum am fi căsătoriţi, oricum”.

Mitul nr. 4 Prietenia noastră nu va suferi dacă ne mutăm împreună

Asta s-o crezi tu. Prietenia ta va deveni în curând tensionată şi neconfortabilă. Tu ai plecat de la „perioada de curte” în ţara nimănui. Nu eşti căsătorit, dar nici nu mai eşti în perioada de întîlniri. Ce plictisitor şi nenatural. Nicio mirare că simţămintele de prietenie şi cele confortabile se vor transforma în sentimente ciudate. E un fel de „prietenie cu beneficii, însă nicidecum o prietenie necondiţionată”. Este tot timpul frica de a fi dat afară din relaţie, dacă nu eşti bun. Nicio siguranţă. Nicio pace adâncă. În loc, te pomeneşti cu o relaţie străină, care se umple treptat de mânie. Deloc ingredientele unei relaţii sănătoase.

Citeste mai departe aici.



Comentarii prin Facebook

Nici un mesaj.

Scrie un mesaj

Facebook